Suntem oameni,sau două picături de ploaie
Dar orice încercare de-a părea corect,
Alunecă pe obrazul persoanei ai cărei inimi i se îndoaie
De încercări,lupte și dorințe de a fi drept.
Starea ta nu depinde de ce-i scris în stele,
De timpul de afară și alte divine vieți.
Tu construiești mintea departe de gînduri rele
Sculptînd niște calde dimineți.
Inima nu ți-a pus întrebări sau răspunsuri ipocrite
Așa că caută-ți de treaba ta și locu-n lume.
Tu n-ai să demonstrezi stări cu greu privite,
Și n-ai să mai auzi pe la spate ce ți se spune.
(Că tot demult nu am scris poezii)
Dar orice încercare de-a părea corect,
Alunecă pe obrazul persoanei ai cărei inimi i se îndoaie
De încercări,lupte și dorințe de a fi drept.
Starea ta nu depinde de ce-i scris în stele,
De timpul de afară și alte divine vieți.
Tu construiești mintea departe de gînduri rele
Sculptînd niște calde dimineți.
Inima nu ți-a pus întrebări sau răspunsuri ipocrite
Așa că caută-ți de treaba ta și locu-n lume.
Tu n-ai să demonstrezi stări cu greu privite,
Și n-ai să mai auzi pe la spate ce ți se spune.
(Că tot demult nu am scris poezii)