Cum bate inima pentru tine,nu-i inimă să mai bată.

Fă un simplu exercițiu de imaginație,și închipuiește-ți preț de cîteva secunde,că ai fi trăit o întreagă viață fără mine.Încă puțin în acest joc.Gîndește-te la o lume complet diferită,cu alte reguli,principii și idei de viață.Te gîndești? Bun.
Să presupunem că la un moment dat după multe chestionare și indivizi părăsiți în viața ta,găsești pe altcineva,nu pe mine!
Să presupunem că are părul drept,extrem de drept,ca peretele de care mă loveai adesea.
Că are ochii căprui,ca pămîntul uscat în timp de secetă,și că are buzele mici,ca sentimentele care le are spre tine.Că poartă rochii și decolteuri largi,și are un corp suplu,de milioane.Știai mai multe despre ea,decît despre mult iubita ta carte,și o cunoșteai din părul brunet.E frumos nu?
Ea o să-ți povestească despre modeling,despre faptul că băieții mor după ea și despre faptul că florile sunt indispensabile.E surprinzător și faptul că o iubești mai mult decît mă iubeai pe mine,și o doreai mai mult decît doreai să-ți fiu alături.Am observat erai bolnav după picioarele ei și după săruturile seducătoare.
Numai că toate astea nu folosesc la nimic,ea rar îți spunea că te iubește,niciodată nu flutura cu sentimente în direcția ta,și nu te ținea falnic de mînă.La ea tristețea nu avea loc,ea nu era romantică și nici nu-ți cînta nopțile ca să te enerveze.Ea nu se trezea la ora 3 și îți spunea că vrea să se descarce în fața ta.
Ea nu se juca cu tine,nu îți pregătea suprize ci doar te bucura cu frumusețea ei.
Să presupunem că seara la o ceașcă de cafea într-un restaurant,eu sunt prietena ei,și voi frumoasa pereche.
Eu sunt aceiași,fata cu părul creț castaniu,ochii albaștri și buzele roșii de la mușcături.Eu nu port des rochii,și n-am corpul suplu și frumos.Ideea este că eu citeam,mult,eu studiam psihologia și demonstram niște comportamente specifice celor indiferenți.Ca deobicei te simți onorat s-o ai pe ea alături,iar eu ascult istoriile din ultimele voastre călătorii.
Posibil am fost fericită pentru voi,nuștiu sigur,ideea este că eu aveam grijă ca visele care le aveam cu tine,să se împlinească.
Am uitat să zic că ea nu te cunoștea,nu cum o fac eu,nu știa că  nu preferi ouăle,că iubești ploaia,locurile tale sensibile,și muzica care o asculți.
La intersecția unde avea doar 2 drumuri,ea trebuia să devină soția ta,sau nu.
Tu ai făcut-o soție de un om cu succes,care e greu de înțeles și foarte ușor de pus pe gînduri.
Ea a rămas femeia ta,acea frumoasă doamnă,care ți-a născut doar un copil pentru că se teme pentru figura ei,care se trezește după ce pleci tu,și care nu te așteaptă cu brațele deschise de la serviciu.
Ea te iubea doar pentru caracterul puternic nicidecum pentru personalitatea ta.
Să presupunem că peste ani,ne revedem la aceiași cafea,voi,căsătoriți,eu în căutarea unor noi idei.
Voi fericiți,eu îngindurată după muncă.Ideea a fost că va-ți găsit repejor,acolo unde cheile le aveați doar voi.Cînd viața o să-ți bată la ușă,tu ai să înțelegi că nu e asta ceia ce-ți doreai,că fericirea e undeva aproape,însă tu n-o vezi.Fericirea ta a murit,într-o situația catastrofală,demonstrînd că viața mea e pe sfîrșit.
Dă să ghicesc?Ai rămas fără nimic?
Felicitări,deschide șampania,bea.
Să știi,cum bate pentru tine inima,nu-i inimă să mai bată.

Prima și ultima cale.

Îmi vine să plîng,dar dacă aș plînge nu ar veni nimeni să mă salveze.

O femeie plînge îndurerată,plînge de durere,de fericire,de amărăciunea din suflet,de dor,de singurătate,de o neînțeleasă stare sufletească..
Și totuși cînd privesc o femeie plîngînd,deseori îmi dau seama că o face din cauza fragilității care o are din suflet,și nici pe de parte din cauza durerii simțite.Actorii își presoară  lacrimile la fiecare pas și la orice motiv educațional.Eu nu.Eu nu sunt actriță și nu mă interesează nici un motiv teatral.
Nu găsesc nimic fals într-o lacrimă,într-o picătură mică din apa de mare,care se prelinge pe obrazul îndurerat.
False pot fi doar interpretările lui de diamante,și un surîs ironic de Dumnezeu.Am observat că spre deosebire de bărbați,femeile reacționează diferit la unele situații amoroase și își arată sufletul prin ochii înlăcrimați.
Azi mi-am dat seama că o femeie poate plînge și la volan,atunci cînd pleacă spre întoarcerea iubirii eterne.
Nu i se oprește privirea nici la semafor,nici la radio care strigă turbat și nici măcar la telefonul care sună alarmat.Sunt de părerea că lacrimile sunt picături sfinte,care trebuie arătate doar persoanele cu o valoare anormal de mare,de exemplu eu nu mi-am permis deseori să plîng în fața cuiva,ci doar în fața ta!
Mă căiesc pentru faptul că persoanele din camera care se aflau lîngă balconul meu,mi-au auzit durerea înăbușită de demult în suflet,și chiar au și picat în capcana suferinței mele către infinit.
Ea trece peste sine,face totul ca să devină demnă de tine,și oricum are nevoie de recunoștina ta,de ascultarea gîndurilor cu care adoarme și cu care se trezește zi de zi.Iar tu o primești cu un zîmbet și cuvinte ipocrite din scenariul tău dezastruos.
El se plictisește ușor,o vrea puternică și plină de viață în timp ce ea stă și ascultă ploaia cum plînge.
Picăturile i se preling pe corp și ea încetișor își stinge amorțeala și dă frîu liber unor calde și amoroase săruturi.Unor săruturi din zilele în care tu erai cu ea împreună,cînd erați cei mai bucuroși îndrăgostiți,cînd nu conta timpul și precipitațiile.
Ea s-a lăsat dusă de val în fața ta,în ochii tăi te ruga să o iubești ca ultima femeie de pe planetă și să-i asculți lacrimile,iar tu pur și simplu ai considerat tot acest episod un amăros scenariu teatral și i-ai închis ușa în fața ochilor albaștri.
Plînge jos,pe o podeaua rece de ora 5,iar durerea nu e neapărat fizică,ci muzica care cîntă în căști,aduce aminte de momentele frumoase.
Mă gîndesc cum plînsul unei femei poate deveni un teatru?Mmm? De ce ai crezut asta?
Nu am fost un robot să mă pui în funcțiune și la fiecare ceartă să încep a sădi oceane,eu doar mi-am deschis inima în fața ta.Nimic mai mult.
Pentru că voi bărbații niciodată nu o să înțelegeți cît e de greu să vezi spatele persoanei la care ții atît de mult,și n-o să vedeți durerea ce coace ca un covrig în sufletele îndurerate.
Cît e de greu să primești mesaje fără text și să aștepti răspunsul la romanele tale de dragoste.
Deschidem ochii spre Univers și mai vărsăm,o ultimă lacrimă...