E liniște,e mai liniște decît tăcerea care am auzit-o aseară cînd te priveam.Ai încercat pentru măcar cinci minute să te pui în pielea mea și totuși ai zis că nu vei putea să te joci la fel de tandru în creți cum o fac eu.
Stăteai în fața mea,și mă priveai cum mîncam luminile.Felinarele se jucau printre copaci și din cînd în cînd priveau spre noi,spre doi oameni total diferiți,care își petreceau nopțile la niște conversații calde.
Imaginar mă jucam cu buzele tale roșii,cărnoase și le rodeam cu unghiile pînă la sînge,dar întradevăr eu doar eram hipnotizată de ele.Adesea cînd îmi amorțea gîtul,începeam să-l rotesc în diferițe direcții,și mi se rotea și Pămîntul o dată cu mine.Dădusem cu ochii de ceas,și mă mirasem cum de deja era ora 4,că abia la ora 21 tu ai venit să-mi faci o vizită.Era patru dimineața,în scrumieră era încă țigara aprinsă/stinsă,de ieri seara.
Mi se făcuse destul de repede poftă de o cafea,mă ridicasem să pun apa la fiert și doream să te întreb și pe tine,dar tu priveai amețit felinarele:
-Tot normal?
-aham.
-Cafea,vrei?
Ai dat negativ din cap,și am înțeles că nu.În timp ce apa fierbea,încercam să-mi încălzesc de la flăcări mîinile care erau foarte reci.Îmi apropiam tot mai mult mîinile de flăcări și din întîmplare focul mi-a capsat degetele.Am răcnit încetișor,iar tu nici nu ți-ai întors privirea.Îmi pregătesc cafeaua,nu doream nici zahăr și nici lapte,o doream așa tare cum este ea.Mă gîndeam să mă așez lîngă tine,sau totuși să stau în picioare?Am hotărît să mă razăm de masă și să aprind altă țigară.Îmi sorbeam încetișor cafeaua și meditam.Mă gîndeam că dimineața din nou am ore și nu am să am pofta de a învăța ceva nou azi,iar tu urmăreai felinarele,de parcă afară era cel mai frumos Carnaval de jocuri din viața ta.De parcă afară oamenii se jucau de-a prinselea cu niște crocodili,și niște papagali mergeau pe jos.
-Ana,vreu ș eu cafea..
-Eu te-am întrebat,tu ai zis că nu.
-Eu acuma vreau.
-Și eu multe vreau,de ce nu ai zis la moment?
-Eu amu vreau.Nu atunci.
-Bine.
Luasem de pe raft o altă cană,pentru cafeaua ta.Turnasem apa fierbinte,și presuram deasupra micile molecule de cafea.
-Zahăr?
-Nu,nu mai vreau cafea.
-Ei tuț,și vrei atunci?
-Te vreau pe tine!
Stăteai în fața mea,și mă priveai cum mîncam luminile.Felinarele se jucau printre copaci și din cînd în cînd priveau spre noi,spre doi oameni total diferiți,care își petreceau nopțile la niște conversații calde.
Imaginar mă jucam cu buzele tale roșii,cărnoase și le rodeam cu unghiile pînă la sînge,dar întradevăr eu doar eram hipnotizată de ele.Adesea cînd îmi amorțea gîtul,începeam să-l rotesc în diferițe direcții,și mi se rotea și Pămîntul o dată cu mine.Dădusem cu ochii de ceas,și mă mirasem cum de deja era ora 4,că abia la ora 21 tu ai venit să-mi faci o vizită.Era patru dimineața,în scrumieră era încă țigara aprinsă/stinsă,de ieri seara.
Mi se făcuse destul de repede poftă de o cafea,mă ridicasem să pun apa la fiert și doream să te întreb și pe tine,dar tu priveai amețit felinarele:
-Tot normal?
-aham.
-Cafea,vrei?
Ai dat negativ din cap,și am înțeles că nu.În timp ce apa fierbea,încercam să-mi încălzesc de la flăcări mîinile care erau foarte reci.Îmi apropiam tot mai mult mîinile de flăcări și din întîmplare focul mi-a capsat degetele.Am răcnit încetișor,iar tu nici nu ți-ai întors privirea.Îmi pregătesc cafeaua,nu doream nici zahăr și nici lapte,o doream așa tare cum este ea.Mă gîndeam să mă așez lîngă tine,sau totuși să stau în picioare?Am hotărît să mă razăm de masă și să aprind altă țigară.Îmi sorbeam încetișor cafeaua și meditam.Mă gîndeam că dimineața din nou am ore și nu am să am pofta de a învăța ceva nou azi,iar tu urmăreai felinarele,de parcă afară era cel mai frumos Carnaval de jocuri din viața ta.De parcă afară oamenii se jucau de-a prinselea cu niște crocodili,și niște papagali mergeau pe jos.
-Ana,vreu ș eu cafea..
-Eu te-am întrebat,tu ai zis că nu.
-Eu acuma vreau.
-Și eu multe vreau,de ce nu ai zis la moment?
-Eu amu vreau.Nu atunci.
-Bine.
Luasem de pe raft o altă cană,pentru cafeaua ta.Turnasem apa fierbinte,și presuram deasupra micile molecule de cafea.
-Zahăr?
-Nu,nu mai vreau cafea.
-Ei tuț,și vrei atunci?
-Te vreau pe tine!
No comments:
Post a Comment